marți, 30 august 2016

Moş Pupăză, Valea Stejarului şi Peter Hurley

Deschiderea oficială a festivalului Drumul lung spre Cimitirul Vesel a avut loc într-un fabulos decor natural creat de culmile domoale ale dealurilor ce adăpostesc localitatea Valea Stejarului. Şoseaua îngustă, desprinsă din drumul naţional ce leagă localităţile de pe Valea Izei de municipiul Sighetu Marmaţiei, cu unduirile ei, ne-a dus parcă într-o altă lume. Aici, în această lume demnă de basmele copilăriei, aproape fiecare casă respectă arhitectura tradiţională maramureşană şi la fiecare pas am întâlnit falnice porţi sculptate în lemn de meşterii locului.

Am parcat maşina şi ne-am pornit încet, ca într-un pelerinaj, spre biserica de lemn - monument istoric ce are hramul Cuvioasei Paraschiva. La capătul a câtorva zeci de scări se contura o impunătoare poartă de lemn sculptată de regretatul Pătru Godja - Moş Pupăză.


Cam pe la mijlocul urcuşului, pe partea stângă, pe o pajişte însorită străjuită de o poartă mândră de lemn îşi doarme somnul de veci cel în onoarea căruia, un irlandez, Peter Damian Hurley, pe numele său, a organizat ediţia din acest an a festivalului. Pe partea de sus a porţii sunt cioplite cuvintele "Cimitirul lui Moş Pupăză mai puţin vesel mai mult trist", dedesupt sunt câteva versuri în stilul celor de pe crucile din Cimitirul Vesel, iar mai jost, cu litere mari sunt sculptate două epitete ce pare-se că îl caracterizau pe Moş Pupăză: "Poetic şi Sfătos".


După un moment de reculegere la mormântul lui Moş Pupăză ne-am continuat urcarea. Am păşit pe sub poarta de lemn, am trecut pe lângă biserica mai nou construită spre cea veche şi mai apoi ne-am îndreptat spre amfiteatrul natural unde era amplasată scena şi unde avea să se desfăşoare ceremonia de deschidere a Festivalului. Lângă bisericuţă, Grigore Leşe, cunoscut interpret de muzică populară românească din zona Țării Lăpușului şi protagonistul, în această seară, unui concert solemn închinat sărbătorii Adormirea Maicii Domnului, stătea la o poveste cu jurnalişti şi admiratorii săi.


Am ajuns, ne-am găsit un loc potrivit unde ne-am aşezat. Pe măsură ce se apropia ora de începere a ceremoniei, din ce în ce mai mulţi oameni urcau pe cărare. Localnici, musafiri, cu toţii eram nerăbdători să asistăm la ce avea să se întâmple în continuare.


Peter Hurley, iniţiatorul festivalului a urcat pe scenă pentru a adresa cuvintele de bun venit şi a făcut o scurtă trecere în revistă a ceea ce avea sa se petreacă în satele din Maramureş vreme de 8 zile.

Următorul vorbitor a fost prof. dr. Corneliu Ioan Bucur, fost director al Complexului Naţional Muzeal Astra-Sibiu şi unul din fondatorii Academiei Artelor Tradiţionale din România. Domnia sa ne-a vorbit despre datini şi despre comorile vii ce se păstrează în satele tradiţionale româneşti: îndeletniciri ce îşi au rădăcinile în adâncurile istoriei.

Cele două intervenţii au fost "vegheate" de un mirific apus.


În pragul întunericului am asista la trei proiecţii de filme surpriză: primul a fost un scurt interviu cu Moş Pupăză, cel de-al doilea a fost Poarta, un documentar despre cioplitorii de lemn din Valea Stejarului, special realizat pentru festival de către regizorii Vasile Mathe şi Bogdan Neagota. Ultima proiecţie a fost o filmare din anii '70 în care locuitorii prezenţi pe deal au putut recunoaşte porţi sau case mai vechi din sat.

Organizatorii au împărţit lumânări astfel că în timpul poiecţiilor, prin aprinderea lor s-a creat o atmosferă solemnă, un omagiu adus celui care a fost Moş Pupăză.


Pentru noi seara s-a încheiat cu acele trei proiecţii. Având în vedere că au fost puţin întârziate toate momentele serii precum şi faptul că mai aveam de parcurs câţiva zeci de km. până acasă nu am mai participat la concertul susţinut de Grigore Leşe.

Următoarea relatare referitoare la Festival este despre Mersul cu profeţii, procesiune religioasă cu icoane şi prapori la Mănăstirea Moisei şi conţine fotografii de la întoarcerea profeţilor plecaţi cu o zi înainte de la Parohia Ortodoxă Buleni din Săliştea de Sus.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu